Președintele Franței, Emmanuel Macron, lucrează împreună cu omologul său român, Klaus Iohannis, pentru a găsi soluții comune, pentru ca Europa să fie puternică, nu divizată. Este ceea ce a scris chiar președintele francez pe o rețea de socializare, cu ocazia întâlnirii cu președintele României. Dar Europa unită și puternică o fac statele membre cu un climat politic și economic stabil, nedivizate în interior de crize create artificial de către cei care ar trebui să asigure stabilitatea.

Președintele Franței a mai anunțat că va vizita cât de curând țara noastră. Este important să ne decidem ce fel de partener de dialog european vom fi – unul strategic și de importanță majoră pentru Uniunea Europeană – așa cum construiește cu diplomație de înaltă ținută Klaus Iohannis, sau un partener nematurizat, invitat prematur la masa liderilor lumii, așa cum ne arată în presa internațională coaliția de guvernare?

Premiera politică negativă pe care am trăit-o recent, ca partidul aflat la guvernare să pice prin moțiune de cenzură propriul guvern, ne-a dat cu mulți pași în spate pe terenul politicii macro, acolo unde astfel de acțiuni sunt tratate simptomatic, fiind semn de slăbiciune și neînțelegere a proceselor care guvernează un stat. De altfel, am asistat cu toții la reacțiile în lanț după criza politică – deprecierea leului, blocarea unor mecanisme care țin strict de activitatea guvernului, ca accesarea fondurilor europene, neîncrederea investitorilor străini – sunt câteva dintre efectele orgoliului pus în fața responsabilității din partea partidului politic care a câștigat alegerile.

În lumina acestor evenimente, sesiunea de lucru a Consiliului European, de săptămâna trecută, pare îndepărtată la ani lumină de România, unde suntem ocupați cu cearta pe putere. Și totuși ne privește, ca parte importantă a UE, cu un număr important de cetățeni care lucrează în afara granițelor și cu multiple legături economice și sociale cu Marea Britanie, spre exemplu, care avansează în prezent soluții pentru a face Brexitul suportabil pentru toată lumea.
Premierul Marii Britanii, Theresa May, a propus în cadrul Consiliului acordarea unui ‘statut definitiv’ cetățenilor UE, oferind dreptul la o ședere permanentă și tratament egal cu cetățenii britanici, în ceea ce privește îngrijirile medicale, educația, ajutoarele sociale și pensiile. Sunt vești cu adevărat bune pentru românii care locuiesc în UK și care își vedeau viitorul amenințat de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Este un început bun, într-o negociere corectă, de tipul win-win, cea pe care UE o realizează cu britanicii.

Alte vești bune au venit și pentru românii din Franța care își vedeau slujbele amenințate. Tot mai multe state vestice, printre care și Franța, vor să impună cetățenilor din Europa de Est condiții dure pentru acces pe piața muncii din Occident, majoritatea politicienilor francezi considerînd că muncitorii din estul Europei practică un dumping economic, luând locul muncitorilor din vest, pentru că acceptă salarii mai mici. În acest sens, există o Directivă europeană privind detașarea muncitorilor, la aplicarea căreia Franța și România au convenit să lucreze împreună.

Sunt onorat, așadar, de statutul privilegiat pe care România îl dobândește în lume și cer cu fermitate responsabilitate în țară, din partea guvernanților!

Vă mulțumesc!

Senator Cornel Popa
PNL Bihor

 

România joacă un rol strategic în relaţia transatlantică, fiind un spaţiu vital, aşa cum s-a exprimat preşedintele Klaus Iohannis, nu doar pentru Uniunea Europeană, ci şi pentru NATO şi pentru securitatea întregii regiuni. În acest context, întâlnirile istorice pe care le are în această perioadă şeful statului confirmă rolul României de stat pivot în ecuația transatlantică şi duc la un nou nivel relaţiile bilaterale cu state din interiorul şi din afara UE.

Întâlnirea pe care Klaus Iohannis a avut-o cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, se înscrie în suita evenimentelor definitorii pentru politica noastră externă, iar vizita în Germania are loc într-un an cu mai multe aniversări în relația bilaterală – 50 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice între țările noastre, 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie între țările noastre, și 10 ani de statut de membru al Uniunii Europene, sub președinția germană a Consiliului Uniunii Europene.

În mod natural, această multiplă aniversare a fost prilej pentru şefii celor două state să amintească de buna relaţie economică, cu o creştere în 2016 de peste 10% a comerţului bilateral faţă de 2015, importurile şi exporturile între cele două state având o creştere constantă după aderarea României la Uniunea Europeană. Tema economică nu a fost singura pe agenda discuţiilor, Angela Merkel şi Klaus Iohannis au ţinut de asemenea să vorbească despre proiectul Uniunii Europene, care trebuie continuat şi consolidat, date fiind ultimele poziţionări şi decizii ale mai multor state membre în ceea ce priveşte viitorul Uniunii.

Euroscepticismul a atins cote înalte în ultima perioadă, iar destinul UE în ansamblul ei este strâns legat de încrederea pe care o are fiecare cetăţean în parte în construcţia europeană, concluzia evidentă fiind aceea că trebuie recâştigată încrederea, schimbată viziunea şi reafirmată ideea de unitate în diversitate şi respect pentru particularităţile fiecărui stat în parte.

În acelaşi timp, relaţia transatlantică este definitorie pentru parcursul UE, iar România nu trebuie să opteze între UE şi NATO, din contră: trebuie să lucreze asiduu la strângerea relaţiilor, la colaborarea excelentă şi la proiectele comune, pentru că, aşa cum susţinea şi şeful statului în conferinţa de presă din Germania, Uniunea Europeană este importantă pentru SUA și Statele Unite sunt importante pentru Uniunea Europeană.

Am făcut această lungă introducere, stimaţi colegi, pentru a pune în oglindă eforturile demne de apreciat ale şefului statului în politica externă, cu rezultate remarcabile, şi loviturile sub centură pe care le dă României, în aceste zile, Guvernul şi coaliţia de la Putere. Tot ceea ce se construieşte cu atenţie şi dedicare şi înalte abilităţi diplomatice, în afara ţării, este ruinat de lupta internă pentru putere care pune în umbră statutul nostru de partener economic stabil, predictibil şi serios în relaţia cu celelalte ţări. Conflictul intern naşte neîncredere în ochii investitorilor străini, pe bună dreptate, căci coaliția de guvernare a reușit să ne transforme din cea mai stabilă țară din regiune în țara cu cea mai mare criză la nivelul administrației centrale din regiune. În aceste zile totul se negociază, după cum vedem, dar să ne întrebăm cu ce preţ îşi păstrează PSD puterea? Demnitatea românilor a devenit o marfă pe masa discuţiilor politice interne, onoraţii guvernanţi uitând că nu totul este de vânzare! Uşurinţa cu care partidele aflate la putere calcă interesul cetăţenilor este condamnabilă!

Însă controversele de politică internă nu trebuie să aibă efecte asupra relației cu UE și NATO, iar criza internă trebuie depăşită cât mai repede posibil, pentru a ne putea concentra pe lucrurile esențiale: crearea unui pachet de măsuri care să stimuleze mediul de afaceri – atât cu capital străin cât și cu capital autohton, reconfirmarea statutului de partener stabil pentru partenerii noștri din Uniunea Europeană și SUA, aderarea la spațiul Schengen, planificarea centenarului Marii Uniri și președinția română a Consiliului Uniunii Europene din 2019.

Vă mulțumesc!

Senator Cornel Popa
PNL Bihor