Prima ediție The Big Picnic va avea loc în perioada 16-18 iunie 2017, în Parcul 1 Decembrie din Oradea și își propune să revitalizeze spiritul cultural al orașului prin programul, decorul și activitățile sale. În viziunea organizatorilor, festivalul este un „call-to-action” către publicul local de a-și folosi parcul și spațiul verde la potențialul lui maxim. Publicul este așteptat vineri, 16 iunie, începând cu ora 16.00 până seara târziu, iar sâmbătă și duminică, 17 – 18 iunie, începând cu ora 12.00. Intrarea este liberă.

În cele 3 zile de festival, Parcul 1 Decembrie va fi redefinit în primul rând ca spațiu de întâlnire între generații, de asemenea, va găzdui multe activități interactive și concerte de muzică live bună, genuri muzicale aparte, jazz, blues, indie, funk, electro, cu un fresh urban sound care nu a fost în trecut accesibil orădenilor. Astfel că, prin intermediul programului variat pregătit, Parcul 1 Decembrie va deveni loc de interacțiune între muzică, cultură, educație și sport:

• Zonă de relaxare și cel mai mare picnic din Oradea – întindem hamace, păturici, pufi
• Proiecții de filme în aer liber
• Zonă pentru copii: animatori, activități educative
• Zonă de mâncare: standuri cu gustări, răcoritoare, băuturi
• Zonă de distracție și sport
• Concerte: printre primele nume confirmate care vor urca pe scena festivalului The Big Picnic sunt Baby Elvis, JazzyBit, The Kryptonite Sparks, Butterflies in My Stomach și Moonlight Breakfast.

Mai multe informații pe canalele oficiale THE BIG PICNIC: www.thebigpicnic.ro sau facebook.com/thebigpicnic.ro.

Librăria Humanitas Oradea, Bulevardul Republicii, nr. 11, vă invită duminică, 23 aprilie, ora 12.00, la o dezbatere care va acoperi ultimii o sută de ani din istoria negocierilor pentru restituirea tezaurului românesc trimis în 1916 și 1917 la Moscova pentru protejarea valorilor statului român și rămas în mare parte nerecuperat până azi. Discuția pornește de la volumului Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani, publicat la Editura Humanitas, cea mai amplă carte publicată până acum despre această temă. Un subiect de dispută internațională care a mers în paralel cu toate momentele importante și schimbările survenite în conducerea celor două state. Invitații sunt Marian Voicu, autorul cărții, jurnalist și producător TVR, și Mihai Maci, lect. univ. dr. la Departamentul de Relații Internaționale al Universității Oradea.

„Încercaţi să îi povestiţi unui rus rezonabil, fără să vă înfierbântaţi, istoria Tezaurului românesc. Veţi trece, exasperaţi, de la problema simplă a unei datorii neplătite, creanţă transmisă din generaţie în generaţie, până la Basarabia, războiul de pe Frontul de Est, instalarea comunismului în România sau scutul de la Deveselu.
Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simplă: le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă. De 100 de ani le-o cerem înapoi. Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale.
Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iată o situaţie fără ieşire.” (Marian Voicu)

În volumul Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani, jurnalistul Marian Voicu prezintă păienjenișul de negocieri pe acest subiect, începute încă de la finalul Primului Război Mondial, dar care au lăsat problema Tezaurului în mare parte nerezolvată, marcată de scurte îmbunătățiri conjuncturale și de tergiversări fără sfârșit. Toate regimurile politice care au venit la putere de atunci au cerut rușilor Tezaurul. Această istorie complicată a fost reconstituită în urma unei documentări foarte serioase, pe baza consultării arhivei diplomatice, a rapoartelor și proceselor verbale oficiale, a inventarelor valorilor evacuate, materialelor apărute în presă, a jurnalelor personalităților implicate, a corespondenței oficiale și a altor documente de arhivă și conține interviuri luate de Marian Voicu și Liviu Iurea unor specialiști și diplomați români și ruși. Multe din documentele publicate în volum sunt inedite.
Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cărţile rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.

S-a întors Tezaurul de la Moscova! De două ori în 100 de ani s-a transmis această veste. În 1935, în lăzile ajunse în țară s-au descoperit documente de arhivă, hărți cadastrale, documente de proprietare de o mare însemnătate istorică pentru noi. Iar în 1956 am primit colecția numismatică, odoarele bisericești, tezaurul de la Pietroasa, obiecte de artă medievală, artă modernă și contemporană, care între timp fuseseră scoase din cutiile sigilate în care se păstrau la Moscova și restaurate. De fiecare dată restituirea a fost prezentată ca un gest de mărinimie, care urmărea o normalizare a relațiilor dintre cele două state. Cu impact emoțional mare, dar urmat de constatarea că lipsesc părți esențiale din ce s-a trimis, fiecare transport a deschis și noi apeluri pentru restituirea completă a Tezaurului, în special a rezervei de aur a Băncii Naționale și a bijuteriilor Reginei Maria.